Traseu 1 - ARIILE NATURALE PROTEJATE DE PE VALEA SOMESULUI

Valea Somesului

Traseu 1 - ARIILE NATURALE PROTEJATE DE PE VALEA SOMESULUIValea SomesuluiValea Someşului cuprinde „Culoarul Someşului" dintre Gâlgău şi Depresiunea Guruslău la Benesat. Versantul drept al văii, modelat în calcare eocen-oligocene stratificate, ascunde o lume carstică fascinantă, iar versantul stâng, modelat în pachete groase de gresii, impresionează prin pereţii aproape verticali, cu surplombe, diedre şi vâlcele cu săritori, dintre valea Leşului şi Surduc.

 

Numeroase bijuterii naturale rămân ascunse în Stanca in Stanii Clituluidealurile şi văile puţin cunoscute de cercetători şi de turişti sau în mirifica lume a carstului.

Pe acest traseu se află 5 dintre cele 15 arii naturale protejate ale judeţului Sălaj: peştera Măgurici, pădurea „La castani", Stânii Cliţului, Calcarul de Rona, Stâncile Moşu şi Baba.

 

Peştera Măgurici

Intrare in Pestera MaguriciPeştera Măgurici, singurul monument al naturii de tip speologic localizat pe Valea Seacă, între satele Perii Vadului şi Răstoci din comuna lleanda, face parte dintr-o arie protejată de 94 ha. Intrarea în această arie se face pe Valea Seacă, amplasată la cca 1 km de la intersecţia DN E58 şi DJ 109E spre sud-est, pe partea stângă. Interior Pestera Magurici
Relieful din preajma peşterii, cuprinzând multe forme carstice, în special doline, sunt tot atatea atracţii turistice în peisajul încântător al zonei. în peştera există şi o mare colonie de lilieci care trebuie protejată. Porţiunea vizitabilă este de 380 m. Explorarea peşterii se realizează doar cu echipament special, ghid însoţitor şi aprobare.
 

Pădurea „La castani"

Padurea La CastaniPădurea „La castani" este o rezervaţie naturală de tip peisagistic şi forestier, localizată la cca. 1,5 km sud-vest de satul Negreni, comuna lleanda şi la 1 km de DJ 109E, având o suprafaţă de 7,8 ha. Izolată de căile de circulaţie intensă, pădurea "La Castani", situată la sud de râul Someş, nu se bucură de faima arboretelor de castan comestibil din zona Baia Mare, însa surprinde plăcut vizitatorii prin întinderea mare, prin numărul impresionant de exemplare şi prin diversitatea acestora ca vârstă, aici regăsindu-se de la puieţi abia răsăriţi până la exemplare ce depăşesc un secol. Primele împăduriri s-au făcut în timpul împărătesei Maria Tereza în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.

Pentru a ajunge la această pădure se merge pe DN 68 şi din comuna lleanda, se traversează Someşul până în satul Rogna, după care se merge la dreapta pe DJ 109E spre NV. Trecând prin satul Negreni, se urcă pe drumul şerpuit, urmându-se apoi primul drum la stânga ce duce spre pădure, prin valea Sindului.
Pentru o mai bună orientare se poate apela la Ocolul Silvic lleanda, spre a fi însoţiţi de un pădurar.

 

Rezervaţia peisagistica “Stânii Cliţului”

Perete de Stanca - Stanii ClituluiRezervaţia se află în partea sudică a satului Cliţ, comuna Băbeni, pe DJ 109E, între pârâul Valea Cliţului şi pârâul Ruginoasa şi se întinde pe 16 ha. în înţelesul vorbirii locuitorilor de pe Valea Someşului, cuvântul "stân" desemnează un perete stâncos, de mari dimensiuni iar Stanca - Stanii Clitului"stana" este o stâncă desprinsă din "stân". înălţimea peretelui este de 130-150 m, dând aspectul unor contraforturi de cetăţi medievale. Pe fruntea terasei de 35 m, care însoţeşte DJ 109E între podul de la Ciocmani şi pârâul Valea Piestorii, se găsesc, sculptate în gresie, oligocene, abriuri (grote de dimensiuni mici), unde se spune că s-ar fi refugiat trupele principelui Sigismund Bathory, conduse de groful Ştefan Csâky, înfrânte la Guruslău de trupele conduse de Mihai Viteazul şi generalul Basta.

 

Calcarul de Rona

Stratificatie de calcarCalcarul de Rona este un monument al naturii, de importanţă geologică, situat pe malul râului Someş, la vest de satul Rona, ce aparţine din punct de vedere administrativ oraşului Jibou. Pentru a ajunge la această arie protejată, se porneşte din oraşul Jibou, de la trecerea la nivel cu calea ferată, aflată la intersecţia străzilor 22 Decembrie 1989 şi Traian cu străzile 1 Mai şi Nuferilor.
Ne îndreptăm apoi pe ultima stradă spre est, cotim spre stânga pe strada Stadionului şi ocolim stadionul, înaintând pe lângă canalul pârâului Valea Sarată pe DC 18A, după 1 km ajungem la puntea metalică de peste Someş. După traversarea Someşului, de la baza drumului care urcă spre terasa unde se află satul Rona, coborâm pe malul drept al râului şi descoperim partea inferioară a "Calcarelor de Rona" - cea mai spectaculoasă şi mai cunoscută parte a stratotipului. Ele trezesc emoţie celor pasionaţi de geologie, încântând totodată privirea tuturor iubitorilor de frumuseţi şi curiozităţi ale naturii.

Pietrele "Moşu şi Baba"

Pietrele Mosu si BabaSituată la o altitudine de 400 m, la cca. 2 km est de satul Someş - Guruslău, comuna Năpradea şi de DJ 108E, Rezervaţia naturală Pietrele „Moşu şi Baba" se întinde pe o suprafaţă de 0,20 ha. Monumentul naturii Pietrele„Moşu şi Baba"au luat naştere prin procesele de eroziune (îngheţ-dezgheţ, vânt, ploaie, spălare, şiroire) desfăşurate de-a lungul timpului şi se află la izvoarele pârâului Valea Caselor, Pietrele Mosu si Baba pe culmea Dealul Poieniţei. Silueta lor întunecată se zăreşte iarna, printre trunchiurile arborilor. Stâncile sunt cele mai spectaculoase sculpturi ale naturii în "Gresia de Racoţi".

Recomandăm parcurgerea unui traseu pe jos, zona fiind acoperită de pădure şi mai greu accesibilă cu mijloace auto. Plecând de la şcoala din Someş Guruslău, pe uliţa Ciuncalăilor, se merge 10 minute până la livada de pe Valea Gardului, după traversarea liveziii spre nord-est, pe culmea dealului care desparte cele două văi, în zona numită „La Via Domneasca", poposim pentru a admira un pâlc de 7 castani comestibili vechi de peste 100 de ani. După numai 5 minute ajungem la marginea pădurii, de unde un drum forestier urmează coama dealului până sub Culmea Prisnelului.

ARIA PROTEIATĂ :
Lunca valea Sălajului cu lalea pestriţă Laleaua pestrita

Lunca Valea Salajului cu laleaua pestritaAceastă arie naturală protejată este oficial o rezervaţie de tip peisagistic, localizată la sud-vest de oraşul Cehul Silvaniei, în lunca pârâului Valea Sălajului. Rezervaţia din lunca Văii Sălajului este situată în partea de sud-vest a localităţii Cehu Silvaniei, la cca. 1 Km în amonte de podul de peste pârâul Sălaj, traversat de şoseaua ce se îndreaptă spre Hodod şi se întinde pe o suprafaţă de 10 ha. Cu timpul, această arie s-a tot restrâns. Această plantă rară o mai putem întâlni şi în zona Chised şi Robota.

Sa ocrotim natura din Salaj !