Traseele 3 si 4 - ARIILE NATURALE PROTEIATE DIN RAZINUL HIDROGRAFIC AL CRASNEI ŞI RARCĂULUI

Traseu 2 - ARIILE NATURALE PROTEJATE DE PE VALEA ALMASULUIBazinul hidrografic al Crasnei ocupă partea central-vestică a judeţului, Crasna fiind al doilea râu ca mărime din Sălaj, după Someş, în bazinul hidrografic al Crasnei se află 3 arii naturale protejate: două în Pădurea Panic, la hotarul cu Municipiul Zalău şi una în lunca Crasnei. Accesul la aceste rezervaţii naturale de tip forestier, peisagistic şi faunistic se face din DN 1F (E81) şi din DJ 108F .
Râul Barcău aparţine sistemului hidrografic al Crişurilor, reprezentând afluentul cel mai nordic al acestuia. Bazinul hidrografic al Barcăului ocupă partea de sud-vest a judeţului Sălaj.

Pe teritoriul judeţului, în bazinul hidrografic al Barcăului se află 3 arii naturale protejate. Spre izvoarele râului se află rezervaţia peisagistică Tusa - Barcău, la poalele Munţilor Plopişului, se află Mlaştina laz, iar în Depresiunea Nusfalău, se află Pădurea Lapiş.

Stejărişul Panic

„Stejărişul Panic", rezervaţie naturală de tip forestier şi peisagistic, întinsă pe o arie de 0,5 ha, este situată la cca. 800 m spre sud de Cantonul Silvic Panic din comuna Herclean.
Pâlcul de pădure cu stejar roşu este situat în partea central-vestică a pădurii ce acoperă dealul. Pentru identificarea locaţiilor, se poate apela la Cantonul Silvic, accesibil cu maşina pe un drum de 200 m spre sud din DN 1F. Arborii plantaţi pe la jumătatea secolului trecut vegetează foarte bine, ei fiind o specie alohtonă, originară din partea de est a Canadei şi SUA. Stejarii roşii au o coroană largă, cu crengi drepte. Scoarţa arborilor este gri-lucios, cu creste netede iar frunzele lobate, de un verde mat, se colorează toamna în roşu şi cărămiziu.

Stejărişul de Baltă Panic

Rezervaţie naturală de tip forestier şi peisagistic, aceasta este localizată în marginea de vest a Pădurii Stejarisul de Balta PanicPanic, lângă satul Panic-comuna Herclean, la ea putându-se ajunge pe două căi, numai pe jos: fie de la intrarea în Cantonul Silvic Panic, însoţiţi de pădurar, fie de la intrarea în satul Panic, dinspre DN 1F, pe o potecă ce traversează pârâul prin spatele fermei. Rezervaţia cuprinde un pâlc de arbori de stejari de baltă, care, asemenea stejarului roşu, este o specie alohtona, originară din partea central-estică a Americii de Nord. Stejarul de baltă are o înălţime maximă de 24 m, cu scoarţa gri-maroniu, spre negru. La maturitate, ramurile dinspre vârf sunt orizontale, iar cele de jos rămân subţiri, atârnând spre pământul, pe care parcă vor să-l atingă. Toamna, frunzele capată un colorit intens, în care predomină roşul aprins. Şapte dintre aceşti arbori sunt mai vechi de peste 100 de ani.

Balta Cehei

Rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic şi o importantă zonă umedă, Balta Cehei este situată la nord-vest de satul cu nume omonim, pe teritoriul administrativ al oraşului Şimleul Silvaniei, între DJ 108F şi măsoară 7.3 ha. Această unitate hidrografică naturală, cu o vegetaţie palustră, puţin modificată de intervenţia omului, situată în lunca râului Crasna, la 4 km de oraş, între satele Cehei şi Uilecu Şimleului. în Balta Cehei se găsesc trei tipuri de habitate: habitatul de apă dulce, de mlaştină şi cel de formaţiuni ierboase. Există şi o faună bogată precum: guşterul, buhaiul de baltă cu burta roşie sau galbenă, tritonul cu creastă, desemenea păsări cum ar fi stârcul pitic, găinuşă de baltă, lăcarul mare, raţa mare şi barza albă.

Pădurea Lapiş

Aceasta arie protejată este o rezervaţie naturală de tip forestier şi faunistic, localizată la sud-vest de satul Nusfalău, având o suprafaţă de 430,4 ha.

Ea reprezintă una dintre ultimele suprafeţe forestiere care conservă biodiversitatea habitatelor de pădure care odinioară ocupau cea mai mare parte a Ţării Silvaniei.
Graţie biodiversităţii sale ridicate, Pădurea Lapiş a fost înscrisa în rândul ariilor eligibile pentru a face parte din reţeaua „NATURA 2000", în calitate de "arie de protecţie speciala avifaunistică". Accesul se face din DN 1H (Nusfalău-Hălmaşd), la cca. 4 km de satul Nusfalău şi 1 km de satul Drighiu. Drumul forestier se îndreaptă către cabana silvică, de unde puteţi obţine mai multe informaţii.

Mlaştina de la laz

Mlaştina de la laz reprezintă un tezaur floristic, fiind o valoroasă zonă umedă desemnată rezervaţie naturală mixtă de tip floristic şi faunistic. Aceasta este localizată la cca 500 m nord-vest de satul laz, comuna Plopiş şi măsoare 1,2 ha. Pentru a ajunge la Mlaştina laz, ne îndreptăm mai întâi spre satul Boghiş, situat pe DJ 191D, la 5 km sud de Nusfalău, pe valea Barcăului. Din sud-vestul satului Boghiş, în partea opusă staţiunii, porneşte DC 85 spre Plopiş, traversând răul Barcau, în vecinătatea DJ 191D, urcând apoi uşor pe Valea lazului, după 7 km se ajunge în partea nordică a satului laz. Lăsăm în dreapta DC 85 care urcă spre Dealul lazului şi ne îndreptăm spre sud, urmând 500 m şoseaua asfaltată ce traversează pârâul Valea lazului până la ieşirea din sat. Urcând panta abruptă a unui deluşor, ajungem la mlaştină adapostită de o mică depresiune. Această mlaştină este acoperită în sezonul cald de covorul verde al ierburilor, arbuştilor şi arborilor iubitori de umezeală.

Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcau

Aceasta arie protejată este o rezervaţie naturală mixta de tip peisagistic şi forestier, localizată la sud de satul Tusa, comuna Şag, în munţii Plopişului, având 13,43 ha. Rezervaţia este una dintre cele mai spectaculoase zone din "Ţara Silvaniei", frumuseţea sa fiind amplificată de interesante fenomene carstice, de valoroase cuiburi fosilifere, de o bogată şi variată floră, faună şi, nu în ultimul rând, de"lzbucul Mare" şi "Izbucul Mic". Aşezată în partea sud-vestică a satului Tusa, la 400 m spre sud de ultimele gospodării de pe uliţa Pasteştilor, rezervaţia cuprinde un sector de pădure în partea vestică şi o zonă de pajişte în partea estică, până spre Platoul Ponor, aflat la 657 m altitudine. Apele subterane ies la suprafaţă prin 3 izbucuri.
Se poate ajunge cu mijloace auto până în aria protejată, căci drumul recent pietruit şi bine întreţinut urcă prin rezervaţie spre satele de pe Culmea Munţilor Plopişului. Le recomandăm tuturor vizitatorilor să îndrăznească să urce şi pe Platoul Ponor atât pentru a cunoaşte formele exocarstice, flora şi fauna inedită, răspândite cu dărnicie, cât şi spre a avea una dintre cele mai frumoase panorame asupra "Ţării Silvaniei". Celor care urcă pe jos le recomandăm să urmeze la coborâre pârâul Măgurii, apoi pârâul Topliţei, unde,în apropiere de confluenţa cu râul Barcău, vor întâlni o veche cetate dacică şi morile de apă aflate încă în funcţiune. Parcurgând aceste drumuri, turistul însetat de frumuseţile naturale, are ocazia să viziteze şi alte arii naturale, precum: Zona Jebuc-Stana, Zona Tusa - Aliniamentul de alun turcesc, Treznea, stejarul secular de la Românaşi şi stejarul secular de la Gârcei.

Sa ocrotim natura din Salaj !